Dacia Felix I (Nova Roma)
(starting transfer) |
m (Added HP tag) |
||
(2 intermediate revisions by one user not shown) | |||
Line 1: | Line 1: | ||
+ | {{HistoricalDocument}} | ||
{|width="100%" | {|width="100%" | ||
|- | |- | ||
Line 7: | Line 8: | ||
{|cellpadding="0" border="0" width="100%" align="center" | {|cellpadding="0" border="0" width="100%" align="center" | ||
|- | |- | ||
− | |||
|width="100%" colspan="3"|{{WebzineBox | title=" '''TIBERIUS CLAUDIUS MAXIMUS''' " | content= | |width="100%" colspan="3"|{{WebzineBox | title=" '''TIBERIUS CLAUDIUS MAXIMUS''' " | content= | ||
:de: ''C. Petronius Priscus si A. Petronia Catilina''. | :de: ''C. Petronius Priscus si A. Petronia Catilina''. | ||
− | |||
---- | ---- | ||
− | |||
Istoria Romei Antice, ca de altfel intreaga istorie a lumii, de cele mai multe ori nu este foarte blanda cu indivizii care au creat-o, mai ales daca conditia acestora e una modesta. De cele mai mult ori, in memoria colectiva se conserva doar numele catorva regi, generali, imparati si functionari, care la un moment dat au participat la anumite evenimente exceptionale. Articolul de fata va incerca sa spuna povestea unui cetatean obisnuit al Romei Imperiale aflat intr-o situatie exceptionala. Crutat de istorie in ciuda conditiei sale, el a ajuns la noi prin forta hazardului, sau asa cum probabil ar fi crezut, prin vointa zeilor. | Istoria Romei Antice, ca de altfel intreaga istorie a lumii, de cele mai multe ori nu este foarte blanda cu indivizii care au creat-o, mai ales daca conditia acestora e una modesta. De cele mai mult ori, in memoria colectiva se conserva doar numele catorva regi, generali, imparati si functionari, care la un moment dat au participat la anumite evenimente exceptionale. Articolul de fata va incerca sa spuna povestea unui cetatean obisnuit al Romei Imperiale aflat intr-o situatie exceptionala. Crutat de istorie in ciuda conditiei sale, el a ajuns la noi prin forta hazardului, sau asa cum probabil ar fi crezut, prin vointa zeilor. | ||
Line 58: | Line 56: | ||
---- | ---- | ||
− | :[1] AE 1969/70, 00583 = AE 1974 si IDRE II, 363. | + | :[1] ''AE 1969/70, 00583 = AE 1974 si IDRE II, 363.'' |
− | :[2] Columna CXLII - CXLV | + | :[2] ''Columna CXLII - CXLV'' |
---- | ---- | ||
+ | }} | ||
+ | ---- | ||
+ | |- | ||
+ | |width="100%" colspan="3"|{{WebzineBox | title=" NUMELE ROMAN " | content= | ||
+ | |||
+ | :de: ''Q. Iulius Probus''. | ||
+ | ---- | ||
+ | |||
+ | Numele roman reprezinta un sistem complex, dezvoltat in etape istorice. El defineste nu numai individul dar si relatiile dintre acesta si familia sau comunitatea din care face parte. | ||
+ | |||
+ | In varianta cea mai simpla el indica filiatia. Langa numele individului se adauga si cel al tatalui. Astfel daca individul se numea Quintus iar tatal Marcus el devine: Quintus fiul lui Marcus. In latina, la genitiv este: Quintus Marci ( Quintus al lui Marcus). | ||
+ | |||
+ | Odata cu dezvoltarea gintelor s-a adaugat si numele acestora. Daca acelasi Quintus, fiu al lui Marcus facea parte din ginta Cornelia, el se va numi: Quintus Cornelius Marci. Adica: Quintus, din Cornelii, al lui Marcus. Evolutia a dus la ceea ce in prezent cunoastem a fii sistemul format din trei nume ( trinomina). Acesta este compus din: | ||
+ | :- prenume sau nume personal (praenomen). | ||
+ | :- nume sau numele de familie ( nomen). | ||
+ | :- supranumele sau porecla (cognomen). | ||
+ | |||
+ | Prenumele semnifica tribul, locul pe care individul il ocupa la nastere printre ceilalti frati, momentul nasterii sau pozitia in fata legii: Titus = din tribul Titia, Primus = primul, Lucius = nascut in zori, Spurius = bastardul. | ||
+ | |||
+ | Numele este comun pentru toti membrii unei ginti. El se transmite prin mostenire tuturor membrilor indiferent ca sunt oameni liberi, clienti sau liberti. | ||
+ | |||
+ | Supranumele sau porecla indica trasaturi ale individului: Barbatus = barbosul, Calvus = chelul, Nerva = vigurosul sau este in concordanta cu elemente ale vietii rustice: Lentulus = de la linte, Laenatus = de la lana, Cicero = de la bobul de naut etc. La toate acestea se putea adauga si un al doilea supranume dar acesta avea o semnificatie onorifica aparte si scotea in evidenta anumite merite ale individului: Germanicus = cuceritor al germanilor, Pharticus = invingator al partilor, etc. | ||
+ | |||
+ | [[Image:Names.jpg|thumb|360px|center| | ||
+ | ''Tabula cu nume romane<br/>foto M. Octavius Gracchus, Newcastle, 2006]] | ||
+ | |||
+ | Sistemul format din trei nume (trinomina) atinge apogeul la sfarsitul Republicii romane. Incepand cu aceasta perioada si continuand cu cea a Romei Imperiale, acest sistem incepe sa-si piarda semnificatia initiala. Deteriorarea legaturilor de familie, amestecul dintre familiile vechi romane cu cele provinciale sau cu cele ale libertilor conduc ca in unele cazuri in locul prenumelui sa figureze un nume, in locul unui nume sa avem doua sau in locul unui cognomen un nume. | ||
+ | |||
+ | Femeile aveau un sistem diferit de nume. Numele lor era influentat de pozitia pe care o aveau in familie: | ||
+ | :- ca fiica: Livia, fiica lui Quintus = Livia Quinti. | ||
+ | :- ca sotie: Livia, sotia lui Cornelius = Livia Corneli ( de remarcat ca sotia preia numele sotului) | ||
+ | |||
+ | Cu timpul prenumele dispare si in cazul femeilor romane ramane numai numele sotului la feminin: Cornelius = Cornelia, Aemilius= Aemilia, etc. | ||
+ | |||
+ | In perioada republicii tarzii, tot in cazul femeilor, mai sunt cunoscute si urmatoarele situatii: prenumele este asezat dupa cel al gintii, Iulia Secunda, sau, in perioada imperiala cand numele unei femei era rezultatul imbinarii numelui gentilic al tatalui cu al mamei. Astfel, fiica lui Sextus Sempronius Bassus si a Corneliei Valeria este Sempronia Cornelia. | ||
+ | |||
+ | Sistemul de trei nume la femei este extrem de rar. Chiar si in cazul nobilimii senatoriale. Dar sunt cazuri in care reputatia acestora a fost asa de mare incat erau cunoscute doar dupa un singur nume. Este cazul Liviei, sotia lui Gaius Iulius Caesar Octavianus Augustus. | ||
+ | |||
+ | ---- | ||
}} | }} | ||
+ | ---- | ||
+ | |- | ||
+ | |width="100%" colspan="3"|{{WebzineBox | title=" CASA ROMANA " | content= | ||
+ | :de: ''T. Iulius Sabinus''. | ||
+ | |||
+ | ---- | ||
+ | Evolutia tipului constructiv de casa romana (domus) a fost una istorica, in corelatie cu dezvoltarea conditiilor de viata. Sunt cunoscute urmatoarele tipuri: taraneasca, pompeiana, greco-romana si tip bloc. Principala sursa istorica o reprezinta urnele funerare. | ||
+ | |||
+ | Casa taraneasca este de fapt o coliba rotunda cu acoperis de paie sau stuf. Peretii erau facuti dintr-un schelet de lemn umplut cu crengi si captusit cu lut. Initial usa reprezenta sursa de iluminare si de aerisire. Ulterior, in varful acoperisului a aparut o deschizatura dreptunghiulara necesara evacuarii fumului, iluminarii si colectarii apei de ploaie in bazinul situat in mijlocul incaperii. | ||
+ | |||
+ | [[Image:colibe_romane.jpg|thumb|360px|center| | ||
+ | ''Colibe romane<br/>foto M. Prometheus Decius, Roma, 2005]] | ||
+ | |||
+ | Incaperea se numea atrium. In atrium intreaga familie statea grupata in jurul vetrei care era si altar al zeilor protectori ai casei (lares). Opus usii era situat patul conjugal. | ||
+ | |||
+ | Modelul roman de casa taraneasca a supravietuit pana in perioada imperiala iar forma | ||
+ | acoperisului rotund s-a regasit si la unele sanctuare cum ar fii templul Vestei sau al lui Hercule. | ||
+ | |||
+ | Casa pompeiana s-a dezvoltat din cea taraneasca prin transformarea atriului. Astel intr-un colt s-a separat o incapere dedicata zeilor protectori ai proviziilor (penates) dar care servea si pentru gatit. In peretii laterali ai atriului s-au construit usi ce duceau in camere mici cu multiple destinatii: sala de mese (cenaculum), dormitor (cubiculum). Locul patului conjugal a fost luat de o usa ce ducea intr-o camera pe care capul familiei o folosea pentru pastrarea documentelor si primirea oaspetilor. Se numea tablinum, oferea o vedere directa spre intrare si devine o camera foarte importanta a locuintei. In dreapta si stanga tablinumului se construiesc doua incaperi mici numite alae in care erau pastrate obiecte ce au apartinut stramosilor, statui ale acestora sau prazi si trofee castigate in lupte. | ||
+ | |||
+ | Casa pompeiana era construita din lemn avand un acoperis din paie, scandura si mai tarziu din tigla. Peretii erau spoiti cu var. In faza timpurie podeaua era din lut in care, ulterior, s-au adaugat bucati de caramida sau marmura, ducand prin netezire, prin diversitatea culorilor si a modelelor la ceea ce cunoastem a fii mozaicul roman. | ||
+ | |||
+ | Casa greco-romana este rezultatul firesc al intersectarii civilizatiei romane cu cea greaca. Se dezvolta prin adaugarea de incaperi. De asemenea, devine mai luxoasa. | ||
+ | |||
+ | Casa era situata la o oarecare distanta de strada avand doua usi de acces. Una principala si una secundara folosita de personalul administrativ si furnizorii diferitelor produse necesare locuintei. Coridorul prin care casa era legata de strada se numea vestibulum. La mijlocul coridorului se afla poarta de intrare. In cazul familiilor instarite aceasta poarta era pazita de un sclav care avea si sarcina de a anunta numele vizitatorilor. Se numea ianitor. | ||
+ | |||
+ | Atriul devine o anticamera din care porneau incaperi pentru dormit (cubiculum) In partea posterioara raman cele doua alae iar tablinum se transforma intr-o incapere centrala ce face legatura cu noile parti aparute datorita influentei grecesti. Din tablinum se ajunge la peristilum. Peristilul este o gradina inconjurata de un portic cu coloane. In mijlocul peristilului se afla un bazin cu apa. | ||
+ | |||
+ | Florile si plantele ornamentale tranformau peristilul intr-o mica oaza de verdeata destinata recreerii si desfatarii privirii. Peristilul putea fii incadrat de incaperi cu diferite destinatii: exedra, destinata discutiilor cu oaspetii si triclinum, sala pentru servit masa. | ||
+ | |||
+ | [[Image:plan_casa_romana.jpg|thumb|360px|center| | ||
+ | ''Planul unei case romane<br/>Plan realizat de T. Iulius Sabinus]] | ||
+ | |||
+ | Dependintele erau situate laolalta. Acest fapt era determinat de necesitatea folosirii apei si scurgerea apei reziduale intr-o groapa special amenajata sau, dupa caz, in canalul public. | ||
+ | |||
+ | Dependintele casei romane erau bucataria (culina), toaleta (latrina) si sala de baie. La subsol existau incaperi destinate pastrarii proviziilor sau a obiectelor ce nu necesitau folosirea permanenta. | ||
+ | |||
+ | Zidurile frontale exterioare contineau incaperi cu acces direct din strada. Erau folosite de proprietarul casei ca magazine proprii sau pentru inchiriere. | ||
+ | |||
+ | Uneori casa greco-romana avea si etaj. Incaperile de la etaj erau folosite ca dormitoare sau sali pentru servit masa. Unele aveau balcoane. Sunt cunoscute tipuri constructive in care accesul la aceste incaperi de la etaj se facea si direct din strada. Este cazul incaperilor ce erau destinate inchirierii. | ||
+ | |||
+ | Blocurile (insulae) au fost rezultatul firesc al aglomerarii urbane. Erau destinate celor cu posibilitati reduse. Daca in secolul II i.e.n nu depaseau trei etaje, in secolul III e.n au ajuns si la sase etaje si o inaltime maxima de 20 de metrii. Uniforme ca infatisare, la parter aveau incaperi destinate serviciilor, productiei sau desfacerii marfurilor: bai, frizerii, brutarii, macelarii si pravalii diverse. Etajele erau compuse din camere sau mici apartamente dotate cu bucatarie (uneori si toaleta) la care accesul era asigurat de un sistem intortocheat de scari interioare si exterioare. Apa era inaccesibila etajelor superioare, locatarii fiind nevoiti sa o care din alte locuri. Gunoaiele si resturile menajere se aruncau intr-un loc special amenajat care raspandea miesme in toata zona. | ||
+ | |||
+ | Nu se punea problema unei sistematizari a acestor blocuri. Erau construite haotic, uneori foarte apropiate, ceea ce a determinat ca incendiul din anul 64 e.n sa se raspandeasca destul de rapid. | ||
+ | |||
+ | Cu toate ca practic erau insalubre, nivelul chiriilor era foarte mare. Cei ce investeau in astfel de constructii nu se ocupau personal de inchirierea lor. Le dadeau in arenda iar arendasul se obliga sa le si intretina. Acest fapt genera costuri suplimentare. | ||
+ | |||
+ | Spatiile inchiriate de la parter produceau zgomot continuu. Din aceasta cauza locatarii nu beneficiau de o odihna corespunzatoare. Sunt renumite descrierile facute de Martial, Juvenal sau Seneca acestor locuinte. | ||
+ | |||
+ | In secolul III e.n existau in Roma aproximativ 1500 de case si peste 40.000 de blocuri. Aceasta statistica este si o imagine elocventa a structurii sociale din acea perioada. | ||
+ | ---- | ||
+ | :''Jean-Noel Robert - Roma, Ed. BIC ALL, Bucuresti 2002.'' | ||
+ | |||
+ | :''Pierre Grimal - Civilizatia romana, Ed.Minerva, Bucuresti 1973.'' | ||
+ | |||
+ | :''Lascu Nicolae - Cum traiau romanii, Ed. Stiintifica, Bucuresti 1965.'' | ||
+ | ---- | ||
+ | |||
+ | }} | ||
+ | ---- | ||
+ | |||
+ | Return to: [[Dacia Felix (Nova Roma)| Main page of the webzine "Dacia Felix"]] | ||
+ | |||
+ | [[Category:Provincia Dacia (Nova Roma)|Projects]] | ||
+ | [[Category:Dacia Felix]] |
Latest revision as of 11:07, 28 June 2024
THIS IS AN ARCHIVED PAGE DOCUMENTING THE INTERNAL HISTORY OF NOVA ROMA: LEARN MORE ABOUT ARCHIVED PAGES
| ||||
| ||||
Return to: Main page of the webzine "Dacia Felix" |
Historical Pages > Historical Pages
Master Index
Master Index
Master Index
Master Index > Maintenance Categories > Pages to be deleted
Master Index > Maintenance Categories > Pages to be deleted > English > Nova Roma
Master Index > Maintenance Categories > Pages to be deleted > English > Nova Roma > Res publica (Nova Roma) > Magistracies (Nova Roma) > Magistrates (Nova Roma)
Master Index > Maintenance Categories > Pages to be deleted > English > Nova Roma > Res publica (Nova Roma) > Provinciae (Nova Roma) > Provincia Dacia (Nova Roma)
Master Index > Maintenance Categories > Pages to be deleted > Publications > Dacia Felix
Provinciae (Nova Roma)