Dacia Felix I (Nova Roma)
(starting transfer) |
(second article) |
||
Line 7: | Line 7: | ||
{|cellpadding="0" border="0" width="100%" align="center" | {|cellpadding="0" border="0" width="100%" align="center" | ||
|- | |- | ||
− | |||
|width="100%" colspan="3"|{{WebzineBox | title=" '''TIBERIUS CLAUDIUS MAXIMUS''' " | content= | |width="100%" colspan="3"|{{WebzineBox | title=" '''TIBERIUS CLAUDIUS MAXIMUS''' " | content= | ||
:de: ''C. Petronius Priscus si A. Petronia Catilina''. | :de: ''C. Petronius Priscus si A. Petronia Catilina''. | ||
− | |||
---- | ---- | ||
− | |||
Istoria Romei Antice, ca de altfel intreaga istorie a lumii, de cele mai multe ori nu este foarte blanda cu indivizii care au creat-o, mai ales daca conditia acestora e una modesta. De cele mai mult ori, in memoria colectiva se conserva doar numele catorva regi, generali, imparati si functionari, care la un moment dat au participat la anumite evenimente exceptionale. Articolul de fata va incerca sa spuna povestea unui cetatean obisnuit al Romei Imperiale aflat intr-o situatie exceptionala. Crutat de istorie in ciuda conditiei sale, el a ajuns la noi prin forta hazardului, sau asa cum probabil ar fi crezut, prin vointa zeilor. | Istoria Romei Antice, ca de altfel intreaga istorie a lumii, de cele mai multe ori nu este foarte blanda cu indivizii care au creat-o, mai ales daca conditia acestora e una modesta. De cele mai mult ori, in memoria colectiva se conserva doar numele catorva regi, generali, imparati si functionari, care la un moment dat au participat la anumite evenimente exceptionale. Articolul de fata va incerca sa spuna povestea unui cetatean obisnuit al Romei Imperiale aflat intr-o situatie exceptionala. Crutat de istorie in ciuda conditiei sale, el a ajuns la noi prin forta hazardului, sau asa cum probabil ar fi crezut, prin vointa zeilor. | ||
Line 62: | Line 59: | ||
---- | ---- | ||
+ | }} | ||
+ | ---- | ||
+ | |- | ||
+ | |width="100%" colspan="3"|{{WebzineBox | title=" NUMELE ROMAN " | content= | ||
+ | |||
+ | :de: ''Q. Iulius Probus''. | ||
+ | ---- | ||
+ | |||
+ | Numele roman reprezinta un sistem complex, dezvoltat in etape istorice. El defineste nu numai individul dar si relatiile dintre acesta si familia sau comunitatea din care face parte. | ||
+ | |||
+ | In varianta cea mai simpla el indica filiatia. Langa numele individului se adauga si cel al tatalui. Astfel daca individul se numea Quintus iar tatal Marcus el devine: Quintus fiul lui Marcus. In latina, la genitiv este: Quintus Marci ( Quintus al lui Marcus). | ||
+ | |||
+ | Odata cu dezvoltarea gintelor s-a adaugat si numele acestora. Daca acelasi Quintus, fiu al lui Marcus facea parte din ginta Cornelia, el se va numi: Quintus Cornelius Marci. Adica: Quintus, din Cornelii, al lui Marcus. Evolutia a dus la ceea ce in prezent cunoastem a fii sistemul format din trei nume ( trinomina). Acesta este compus din: | ||
+ | :- prenume sau nume personal (praenomen). | ||
+ | :- nume sau numele de familie ( nomen). | ||
+ | :- supranumele sau porecla (cognomen). | ||
+ | |||
+ | Prenumele semnifica tribul, locul pe care individul il ocupa la nastere printre ceilalti frati, momentul nasterii sau pozitia in fata legii: Titus = din tribul Titia, Primus = primul, Lucius = nascut in zori, Spurius = bastardul. | ||
+ | |||
+ | Numele este comun pentru toti membrii unei ginti. El se transmite prin mostenire tuturor membrilor indiferent ca sunt oameni liberi, clienti sau liberti. | ||
+ | |||
+ | Supranumele sau porecla indica trasaturi ale individului: Barbatus = barbosul, Calvus = chelul, Nerva = vigurosul sau este in concordanta cu elemente ale vietii rustice: Lentulus = de la linte, Laenatus = de la lana, Cicero = de la bobul de naut etc. La toate acestea se putea adauga si un al doilea supranume dar acesta avea o semnificatie onorifica aparte si scotea in evidenta anumite merite ale individului: Germanicus = cuceritor al germanilor, Pharticus = invingator al partilor, etc. | ||
+ | |||
+ | [[Image:Names.jpg|thumb|360px|center| | ||
+ | ''Tabula cu nume romane<br/>foto M. Octavius Gracchus, Newcastle, 2006]] | ||
+ | |||
+ | Sistemul format din trei nume (trinomina) atinge apogeul la sfarsitul Republicii romane. Incepand cu aceasta perioada si continuand cu cea a Romei Imperiale, acest sistem incepe sa-si piarda semnificatia initiala. Deteriorarea legaturilor de familie, amestecul dintre familiile vechi romane cu cele provinciale sau cu cele ale libertilor conduc ca in unele cazuri in locul prenumelui sa figureze un nume, in locul unui nume sa avem doua sau in locul unui cognomen un nume. | ||
+ | |||
+ | Femeile aveau un sistem diferit de nume. Numele lor era influentat de pozitia pe care o aveau in familie: | ||
+ | :- ca fiica: Livia, fiica lui Quintus = Livia Quinti. | ||
+ | :- ca sotie: Livia, sotia lui Cornelius = Livia Corneli ( de remarcat ca sotia preia numele sotului) | ||
+ | |||
+ | Cu timpul prenumele dispare si in cazul femeilor romane ramane numai numele sotului la feminin: Cornelius = Cornelia, Aemilius= Aemilia, etc. | ||
+ | |||
+ | In perioada republicii tarzii, tot in cazul femeilor, mai sunt cunoscute si urmatoarele situatii: prenumele este asezat dupa cel al gintii, Iulia Secunda, sau, in perioada imperiala cand numele unei femei era rezultatul imbinarii numelui gentilic al tatalui cu al mamei. Astfel, fiica lui Sextus Sempronius Bassus si a Corneliei Valeria este Sempronia Cornelia. | ||
+ | |||
+ | Sistemul de trei nume la femei este extrem de rar. Chiar si in cazul nobilimii senatoriale. Dar sunt cazuri in care reputatia acestora a fost asa de mare incat erau cunoscute doar dupa un singur nume. Este cazul Liviei, sotia lui Gaius Iulius Caesar Octavianus Augustus. | ||
+ | |||
+ | ---- | ||
}} | }} | ||
+ | ---- | ||
+ | |- | ||
+ | |width="100%" colspan="3"|{{WebzineBox | title=" CASA ROMANA " | content= | ||
+ | :de: ''T. Iulius Sabinus''. | ||
+ | |||
+ | ---- | ||
+ | |||
+ | |||
+ | |||
+ | ---- | ||
+ | Ref. | ||
+ | |||
+ | ---- | ||
+ | |||
+ | }} | ||
+ | ---- |
Revision as of 21:42, 22 October 2008
| ||||
| ||||
|